Nevoia de diversitate culturală în manualele de limba și literatura română pentru liceu

Rezumat

Dacă în multe manuale școlare pentru gimnaziu, utilizate în România, literatura contemporană (atât română, cât și universală) este destul de prezentă, nu același lucru se poate constata la manualele pentru liceu. Aici se „merge” pe valorile literare consacrate, pe scriitorii numiți „canonici”, însă arhaicitatea limbii și necunoașterea în profunzime, de către elevi, a unor realități istorice din trecut pot afecta înțelegerea textului literar clasic. Pe de altă parte, programa școlară oficială, aprobată prin Ordin al ministrului Educației în 2017, stabilește că una dintre competențele generale pe care gimnaziul – prin orele de limba și literatura română – trebuie să o formeze elevului este exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional. Din această competență generală, se desprind – pentru fiecare dintre cele patru clase de gimnaziu – competențele specifice care favorizează multiculturalitatea, iar în cadrul domeniului de conținut „Elemente de interculturalitate”, profesorul de limba și literatura română este încurajat să discute cu elevii săi despre diversitatea culturală și lingvistică. Dimpotrivă, în programele de limba și literatura română în vigoare pentru liceu, nu găsim – ca în gimnaziu – elemente de interculturalitate. Elevii studiază exclusiv texte din literatura română (excepții găsim doar la clasa a IX-a). Adecvarea tematică a textelor studiate și raportarea la interesele și la preferințele generației actuale de adolescenți liceeni sunt esențiale, iar elementele de interculturalitate ar putea fi „ingredientul”, ca și în gimnaziu, care ar face lecțiile mai atractive.