Intertext

Vlad Țepeș între arhetip și avataruri literar-culturale. Perspective interpretative din teza lui Oleg Talmazan

Carolina Dodu-Savca (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Articolul-recenzie de față are ca obiectiv prezentarea direcțiilor tematice majore, a reperelor interpretative și a principalelor rezultate științifice ale tezei de doctor „Problematica și viziunea autorului în operele literare ruse și europene despre Vlad al III-lea Țepeș (Dracula)”, elaborată de Oleg Talmazan în cadrul Școlii doctorale de filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, în domeniul de studii Filologie, programul de doctorat – 622.02 Literatură universală și studii comparate (limba rusă), și realizată sub îndrumarea coordonatorilor științifici: dr. conf. univ. Suzanskaia Tatiana și dr. conf. univ. Leahu Nicolae.
În contextul revalorizării figurilor istorice în literatură și al multiplicării abordărilor transdisciplinare în cadrul studiilor comparate, teza propune o analiză stratificată asupra uneia dintre cele mai controversate și prolific reprezentate figuri ale imaginarului cultural european.
Teza lui Oleg Talmazan explorează reprezentările literare și culturale ale lui Vlad Țepeș în spații lingvistice și culturale diverse (rusești, germane, englezești și românești din secolele XVI-XXI), cu accent pe poziția autorului – instanța auctorială – care modelează construcția simbolică a figurii lui Dracula

Natalia Celpan-Patic: studiu contrastiv-tipologic al structurilor cu verbele movendi

Elena Prus (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Cercetarea lingvistică contemporană continuă să acorde un interes mare abordărilor comparative și contrastive, întrucât acestea oferă perspective aprofundate asupra modului în care funcționează limbile naturale, atât în ceea ce privește trăsăturile lor comune, cât și elementele specifice fiecărui sistem lingvistic. Studiile de acest tip contribuie substanțial la consolidarea teoriilor despre contactul dintre limbi. Investigarea comparativă a idiomurilor facilitează în același timp înțelegerea structurii interne a limbilor, dar și depășirea dificultăților legate de traducere și de interferențele interlingvistice.
Printre domeniile cele mai fertile pentru o asemenea analiză se numără cel al verbelor de mișcare, o categorie gramaticală complexă și omniprezentă în sistemele lingvistice ale lumii, care au fost investigate de Natalia Celpan-Patic în teza de doctorat Studiu contrastiv-tipologic al structurilor cu verbele mișcării în limbile română, franceză și rusă,elaborată la specialitatea 621.05 – semiotică, semantică, pragmatică (conducători științifici - regretatul m.c. prof. univ. Anatol Ciobanu și conf. univ. dr. Claudia Cemârtan). Aceste verbe se disting printr-o mare varietate de forme și semnificații, fiind profund influențate de particularitățile tipologice ale fiecărei limbi. Într-o perspectivă contrastivă, studiul construcțiilor cu verbe de mișcare în română, franceză și rusă relevă nu doar diferențele gramaticale și semantice, ci și trăsături legate de gândirea spațială, de logica internă a exprimării acțiunii și de codurile culturale specifice.

O carte despre „Drumul la-ntors acasă”. In memoriam prof. univ., dr. hab. Vasile Bahnaru

Eugenia Mincu (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Despre ce este această carte?
Despre limba română, despre „cea mai mare dreptate pe care poporul şi-a făcut-o singur sieşi” (Grigore Vieru), despre un a fi al cuvântului românesc în scrierea istoriei basarabene: afirmarea statutului de limbă oficială a Republicii Moldova, modificarea atitudinii lingvistice a autorităților din Basarabia, trecerea la grafia latină etc. Este o carte despre „o întoarcere lentă la izvoare”; titlul „dureros” aș spune al primului studiu, inclus în această culegere: „Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă” (Vasile Alecsandri) (p. 11-141).
„De altfel, menționează profesorul Vasile Bahnaru într-un interviu, revenirea la alfabetul latin, la limba română s-a realizat, în mare parte, și cu contribuția savanților din cadrul Institutului, fie că aceștia scriau și publicau în presa periodică materiale despre necesitatea revenirii la scrisul românesc, fie că intrau în componența unor comisii guvernamentale sau parlamentarecare examinau această problemă. În categoria acestora, am fost și eu... ”.

Ecaterina Niculcea: paradigma fantasticului teatral-carnavalesc în regsitru tragicomic la Hoffmann, Gogol și Bulgakov

Elena Prus (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Inventarul surselor critice actuale atestează faptul că fantasticul este o categorie estetică operatorie și abordabilă sub mai multe aspecte. Dificultățile analizei sunt legate de faptul că „Genul sfidează normele, contribuind la înnoirea literatuii prin repudierea regulilor rigide ale prozei de factură tradițională” (Gheorghe Glodeanu. Istoria prozei fantastice românești: Cluj-Npoca, Ed. Școala Ardeleană, 2023, p. 5). Lucrarea de doctorat a Ecaterinei Niculcea „Фантастическое начало в произведениях Э. Т. А. Гофмана, Н. В. Гоголя, М. А. Булгакова” / „Planul fantastic în opera lui E. T. A. Hoffman, N. Gogol și M. Bulgakov” (specialitatea 622.02 – Literatura universală și comparată, conducător științific: prof. univ. dr. hab. Elena Prus) pleacă de la generalizări extinse, care se pot încadra în afirmarea unui lucru capital: „fantasticul și realismul sunt tendințe de întotdeauna ale literaturii, existente chiar în interiorul aceleași opere” (Florica Bodiștean. O teorie a literaturii. Iași, Institutul European, 2008, p. 71), iar combinarea planurilor crează efectul neliniștitor al ambivalenței. Strategiile autorilor de a reprezenta fantasticul sunt diferite, printre ele cele mai utilizate sunt cele care recurg la lumi ficționale duale, incluzând două planuri complementare: unul real și altul fantastic.

Balade de F. Chopin în contextul tradițiilor interpretative din secolele XX - începutul secolului XXI

Alexei Usaciov (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Articolul conține o analiză comparată a particularităților artei de interpretare a contrabasistului și bas-chitaristului american James Jamerson. O atenție deosebită este acordată moștenirii sale artistice, ce include un număr impresionant de compoziții înregistrate la cele două instrumente. Este scos în evidență rolul său în istoria înregistrărilor muzicii de jazz, el fiind un muzican complex, capabil să colaboreze cu cei mai diverși soliști și ansambluri vocale ce activau în perioada anilor 1950-1970. Este menționat stilul său novator în domeniul artei de interpretare la chitara-bas, marcat de o particularitate interesantă – el cânta doar cu degetul arătător al mâinii drepte. Acest principiu asigura o emitere echilibrată a fiecărui sunet, fapt ce constituia una din principalele atuuri ale înregistrărilor de studio. Autorul analizează partidele lui James Jamerson în lucrarea My Guy, cântată la contrabas și Ain't That Peculiar – la chitara-bas. Este de remarcat caracterul variațional al liniei basului, funcțiile armonice repetitive (spre exemplu, Cm7-F7), ceea ce conferă liniei acompaniamentului diversitate ritmică, adâugând mai mult volum acustic. Totodată, utilizarea practică a chitarei-bas, dimpotrivă, este completată de o bază metro-ritmică mai bine conturată și de patternul de bas. Toate acestea oferă o anumită „legănare” liniei melodizate a basului, creând un groove adițional. Pe lângă aceasta, cercetarea partidelor de contrabas și chitară-bas în compozițiile My Guy și Ain't That Peculiar de James Jamerson permite nu doar relevarea particularităților stilului acestui muzician, a manierei sale originale de interpretare, ci poate servi ca imbold pentru noile generații de muzicieni ce studiază chitara-bas.

James Jamerson's Double Bass and Bass Guitar Parts: A Comparative Analysis

Alexandru Vitiuc (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Plasticitatea sonoră a trompetei: tehnici și mijloace expresive

Dumitru Hanganu (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Trompeta este un instrument muzical universal. Sfera utilizării sale este vastă – orchestra simfonică, grupuri pop, jazz, rock, în fanfară și multe alte ansambluri instrumentale ce abordează diferite stiluri muzicale. Instrumente asemănătoare trompetei sunt cunoscute omului încă din cele mai vechi timpuri. Ele au fost pe larg folosite în țările lumii antice, în special, ca instrument de semnalizare. În pofida istoriei sale de secole, totuși, trompeta, în forma ei actuală, este un instrument relativ tânăr, fiind un produs al progresului tehnologic. Compozitori din diferite perioade ale istoriei muzicii au valorificat posibilitățile tehnice și expresive ale trompetei, dezvoltând în permanență arta interpretativă la acest instrument. Cunoașterea și dezvoltarea în continuare a plasticității ei sonore, a expresivității trompetei sunt în vizorul atât al compozitorilor contemporani, cât și al interpreților instrumentiști. Propunem în acest articol o sistematizare și explicare a diferitor mijloace tehnico-expresive specifice trompetei, exploatate de muzicieni în redarea conținutului ideatic și artistic al creațiilor.

Inovații ecologice în designul contemporan de bijuterii și decorațiuni fine pentru un viitor sustenabil

Inga Maţcan-Lîsenco (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Această cercetare explorează inovațiile în designul sustenabil al podoabelor vestimentare, evidențiind utilizarea materialelor eco-friendly, cum ar fi fibrele naturale, pielea vegană, metalele reciclate și rășinile ecologice. Progresele în biotehnologie au condus la dezvoltarea fibrelor vegetale modificate genetic, biodegradabile și durabile, iar piețele emergente pentru pielea Piñatex și alte alternative regenerabile reflectă o tendință globală de reorientare către sustenabilitate. Designerii contemporani, precum Alba Prieto, adoptă tehnici de producție digitale, inclusiv imprimarea 3D, pentru a reduce risipa materialelor, creând bijuterii din metale reciclate și plase de pescuit recuperate. Această cercetare subliniază importanța integrării resurselor regenerabile în designul podoabelor, punând accent pe estetica și funcționalitatea sustenabilă. Prin implementarea acestor principii, industria modei se transformă, oferind soluții inovative care nu doar minimizează impactul ecologic, ci și îmbogățesc experiența estetică a consumatorului.

Studiile culturale americane – reconfigurarea epistemică a domeniului în contextul postmodernismului

Irina Dubsky (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Lucrarea de față are ca obiectiv identificarea liniilor de forță care au direcționat apariția și transformarea Studiilor Culturale Americane, în dubla accepțiune de disciplină universitară și domeniu de explorare intelectuală. Trecerea de la modelul consensului – cristalizat pe baza acceptării unei viziuni mitice și a unor structuri identitare unificatoare – la o configurație percepută ca un spațiu al confruntării contrastelor și al tendințelor de subminare a Marilor Narațiuni s-a realizat sub semnul postmodernismului, înțeles atât ca fenomen cultural cât și ca practică estetică. America, văzută atât ca realitate geografică și socio-politică precum și ca un construct cultural, reprezintă obiectul angajării epistemice a Studiilor Culturale Americane. Astfel, a trebuit să treacă printr-o transformare similară în ceea ce privește practicile hermeneutice și mecanismele de semnificare. Aura de excepționalism și perenitate, ancorate într-o viziune mitică și simbolică, s-a dizolvat sub acțiunea efervescenței culturale și sociale a „explozivilor ani șaizeci” contopindu-se în fluiditatea și inclusivitatea postmodernismului care domina peisajul intelectual. Discursul Studiilor Americane, articulat printr-o dinamică de repoziționare și renegociere semantică, reflectă continua răsturnare a ierarhiilor și dislocare a centrului de către margine operate de postmodernism.

Modalități de intervenție utilizate în dezvoltarea psihomotricității la copiii cu TSA

Igor Soroceanu (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

O înțelegere cuprinzătoare a lumii înconjurătoare a copilului nu poate lucra fără o percepție a motorului tact, așa cum este în centrul cunoașterii senzoriale. Cunoașterea senzorială este percepută tactil și sunt primele impresii despre forma, amploarea obiectelor și locația lor în spațiu. Pentru o percepție sensibilă, se ia în calcul motricitatea fină- ceea ce reprezintă mișcări precise și armonioase ale degetelor. Activitatea de vorbire și de centre de gândire ale creierului depind direct de dezvoltarea motricității fine. În perioada preșcolară, este necesar să se creeze condiții pentru acumularea copilului cât mai curând posibilă, să dezvolte abilitățile manuale, să formeze mecanismele necesare pentru viitoarea scriere. Aceasta înseamnă inteligența și inventivitatea copiilor este direct proporțională cu interesul mai crescut sau mai slabal copilului față de lucrul manual. Anume motricitatea și psihicul sunt elementele primordiale ce joacă în procesul de dezvoltarea al omului. Iar acțiunea combinată dintre raportul funcțiilor psihice și funcțiilor de motricitate reiese noțiunea de psihomotricitate. Procesul de psihomotricitate este prezent în fiecare acțiune realizată de către om precum ar fi: comunicare, scriere, mișcare și chiar expresivitate emoțională. Totul ce facem noi este însoțit de noțiunea de psihomotricitate. Datele recente sugerează o creștere a incidenței autismului la nivel global. Aceasta face ca studiul dezvoltării psihomotricității la acești copii să fie o prioritate, deoarece psihomotricitatea este esențială în dezvoltarea abilităților motorii, sociale și de comunicare.

Utilitatea soft-urilor educationale în corectarea tulburărilor de limbaj la elevii cu deficientă de intelect

Elena Crișan (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Trebuie avut în vedere faptul că, prin limbaj se produce comunicarea, limbajul fiind totodată și instrument al gândirii. Gândirea omului se formează având la bază limbajul și se exprimă prin limbaj. Corectarea vorbirii şi a tulburărilor de limbaj, în general, stimulează dezvoltarea psihică a individului, integrarea sa în activitate şi în viaţă, conduce la afirmarea personalităţii pe plan social şi cultural. Logopezii sunt din ce în ce mai provocaţi în oferirea şi realizarea terapiei logopedice de înaltă calitate, pentru corectarea persoanelor cu tulburări de limbaj. Astfel, un număr din ce în ce mai mare de specialişti logopezi au devenit interesaţi de potenţialele aplicaţii terapeutice ale programelor informatice. Orice logoped practician recunoaşte faptul că această tehnică de repetare susţinută a pronunţiei corecte a sunetelor, silabelor, cuvintelor şi propoziţiilor atrage după sine o scădere a interesului şi a motivaţiei pentru exersare, deoarece determină o anumită monotonie, oboseală şi regres în corectare. Tocmai de aceea, o îmbinare a tehnicilor tradiţionale cu noua tehnologie informatică logo-terapeutică ar stimula motivaţia copilului pentru exersarea sistematică şi accelerarea progresului terapeutic. Computerul poate fi un partener excelent de joc şi un bun "educator" iar intervenţia sa, în funcţie de varietatea programelor utilizate şi de implicarea factorilor psihopedagogiei, se va reflecta în modelarea personalităţii copilului. Acest studiu și-a propus ilustrarea eficienței utilizării soft-ului educaţional în terapia tulburărilor de limbaj la copii cu dizabilitate intelectuală. Acest obiectiv a fost atins, iar rezultatele noastre pot fi utilizate în implementarea de programe de intervenție personalizate complexe

Asigurarea calității în evaluarea studenților care învață limba română ca limbă străină, conform standardelor ARACIS

Valeriu Marinescu (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Asigurarea calității în procesul de predare-învățare-evaluare, derulat în învățământul superior, reprezintă o obligație pentru orice universitate din România, potrivit Legii învățământului superior. Articolul de față prezintă unele experiențe didactice pozitive, cu reliefarea aspectelor specifice procesului de evaluare a competențelor de comunicare în limba română avute de studenții străini. Sugestiile oferite vin din cercetări și din experiențe proprii, având la bază calitatea autorului de expert evaluator în cadrul Comisiei nr. 2 de Științe umaniste și teologie a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), dar și experiența didactică în predarea limbii române ca limbă străină/nematernă. Potrivit Standardelor ARACIS, pentru asigurarea calității în evaluarea studenților care învață limba română ca limbă străină, cadrul didactic va recurge la evaluări pe parcurs și la evaluarea finală. Evaluarea constituie un proces continuu, fluid, care se desfășoară și se dezvoltă pe tot parcursul activității didactice și nu o metodă statică, fixă, pe care un profesor și-o poate însuși definitiv. În evaluarea cunoștințelor de limba română avute de studenții străini, profesorul trebuie să păstreze un echilibru între competiția între studenți și cooperarea dintre aceștia. Pe de altă parte, trebuie să limităm tendința de testare standardizată, ce pune un accent exagerat pe rezultate. Importante sunt și instrumentele de evaluare care ne ajută să măsurăm progresul studenților în însușirea și folosirea limbii române. Este obligatoriu pentru cadrul didactic să își stabilească obiective operaționale clar formulate în acțiuni observabile și măsurabile.

Impactul culturii și artei ucrainene asupra valorilor din educația artistică din Republica Moldova

Iuliana (Autor) — lun, 25 mai 2026 00:00:00 +0000

Obiectivele disciplinei Istoria artelor plastice din cadrul sistemului de învățământ din Republica Moldova sunt constituite în bază studierii istoriei artelor plastice universale, precum și a problemelor multiaspectuale legate de istoria, critica și teoria artelor. Prelegerile disciplinei țin a fi axate și asupra curentelor artistice și operelor de mare valoare ale culturii ucrainene, care ar exercita un impact esențial asupra viziunii etno-valorice și artistico-estetice pentru tânăra generație. Reieșind din contextul provocărilor socioculturale și geopolitice actuale și ale experienței personale în cadrul practicii pedagogice, propunem implimentarea tematicii artistico—culturale ale artei ucrainene în cadrul cursului Istoria artelor plastice universale și naționale. Drept argument pentru cele expuse aducem o serie de fapte istorice și culturale ce țin de cultura poporului ucrainean și care perfect se încadrează în cultura europeană și cea general-umană. Arta ucraineană este originală și bogată, formată de-a lungul secolelor, reflectând lumea spirituală a ucrainenilor, mentalitatea lor, ea s-a remarcat printr-un potențial moral și estetic semnificativ. Cele mai bune exemple de pictură – barocă ucraineană – sunt frescele bisericii a Lavrei Pechersk din Kiev. Geniul ucrainean Taras Șevcenko este omagiat în întreaga lume, unde există o numeroasă diasporă ucraineană, inclusiv în Republica Moldova și în România («Cobzarul» este cunoscut pretutindeni). Simbol etnic al culturii ucrainene – prezintă Icoana cu chipul cozacului. Boiciukismul («бойчукізм») este un fenomen cultural din istoria artei ucrainene din anii 1910-1930, remarcat prin stilul său artistic monumental-sintetic. Este de o importanță majoră studierea artei ucrainene de la origini și până în prezent (arhitectură, pictură, sculptură, grafică, artă decorativă etc.) și valorificarea ei prin procesul de predare în învățământul preuniversitar și cel superior din republică.

Nevoia de diversitate culturală în manualele de limba și literatura română pentru liceu

Mihaela Marinescu (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Dacă în multe manuale școlare pentru gimnaziu, utilizate în România, literatura contemporană (atât română, cât și universală) este destul de prezentă, nu același lucru se poate constata la manualele pentru liceu. Aici se „merge” pe valorile literare consacrate, pe scriitorii numiți „canonici”, însă arhaicitatea limbii și necunoașterea în profunzime, de către elevi, a unor realități istorice din trecut pot afecta înțelegerea textului literar clasic. Pe de altă parte, programa școlară oficială, aprobată prin Ordin al ministrului Educației în 2017, stabilește că una dintre competențele generale pe care gimnaziul – prin orele de limba și literatura română – trebuie să o formeze elevului este exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional. Din această competență generală, se desprind – pentru fiecare dintre cele patru clase de gimnaziu – competențele specifice care favorizează multiculturalitatea, iar în cadrul domeniului de conținut „Elemente de interculturalitate”, profesorul de limba și literatura română este încurajat să discute cu elevii săi despre diversitatea culturală și lingvistică. Dimpotrivă, în programele de limba și literatura română în vigoare pentru liceu, nu găsim – ca în gimnaziu – elemente de interculturalitate. Elevii studiază exclusiv texte din literatura română (excepții găsim doar la clasa a IX-a). Adecvarea tematică a textelor studiate și raportarea la interesele și la preferințele generației actuale de adolescenți liceeni sunt esențiale, iar elementele de interculturalitate ar putea fi „ingredientul”, ca și în gimnaziu, care ar face lecțiile mai atractive.

Valențe etico-estetice ale imaginii artistice în poezia vatamaniană

Vera Cătană (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Prezentul articol ilustrează probarea unei experiențe de identificare a valențelor etice și estetice în poeziile lui Ion Vatamanu. Frumosul este idealul pe care poetul îl reflectă prin intermediul versurilor ce-i aparțin. Fiecare volum de poezie aduce o viziune nouă pentru felul de a scrie poezie în spațiul basarabean. Intenția lui Ion Vatamanu de a scrie versuri libere, de a folosi metafore care șochează prin modul de exprimare devin o dovadă de curaj Idealul de armonie este un etalon al vieții morale și un exemplu de frumusețe desăvârșită pe care autorul le promovează în creațiile sale poetice. Imaginile literar-artistice variate ca fond și formă îmbogățesc conținutul ideatic al mesajului global. Receptarea poeziilor scrise de Ion Vatamanu solicită cititorului abilitatea de a gândi critic. Acest fapt permite de a descoperi noi orientări metaliterare și hermeneutice referitoare la creația poetului: libertatea de exprimare, dorința de păstrare a tradițiilor, nostalgia după inocența spațiului rustic, înstrăinarea de locul natal prin efectul de urbanizare excesivă. Poemul Basmaua desemnează lupta interioară a eului liric cu sinele, din moment ce nu poate reveni la baștină fiindcă este prins de limitele existențialului și chiar dacă se resemnează în fața destinului, totuși nu renunță la idealul de moralitate și frumusețe pe care-l dezvăluie în imagini literar-artistice inedite. Sensibilitatea artistică a creațiilor sale literare copleșește prin originalitatea și profunzimea mesajului literar.

Influența suprarealismului francez asupra textelor de protest și program ale mișcării artistice „Alternative Orange”

Marta Moldovan-Cywinska (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Acest text este o contribuție la cercetarea influenței franceze asupra textelor programatice ale mișcării politico-artistice ”Alternativa Portocalie” și ale fondatorului acesteia, Waldemar Major Fydrych. Textul nu aspiră la un întreg amplu, ci doar completează cercetările anterioare cu subiecte legate de influența Manifestului Suprarealist de la Paris și cooperarea cu un reprezentant al cercurilor pro-ecologice. Autorul, fost asociat cu mișcarea, analizează mai atent contextul socio-politic al creării Alternativei Orange, arătând caracterul său unic, redefinind amploarea influenței sale și luând în considerare rolul Muzeului Virtual Alternativa Orange.

Diderot și Dialogul

Dan Sterian (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Interacțiunea verbală presupune și definește în același timp o coacțiune și un cadru argumentativ, un spațiu comun în care, odată ce anumite acțiuni sunt inițiate și anumite concluzii prevăzute, interlocutorii sunt constrânși să dezbată, să argumenteze sau să negocieze pentru a-și confirma pozițiile. Analiza corpusului ne permite să identificăm trăsăturile dialogului romanesc imaginat de Diderot, care se dovedește a fi extrem de modern prin sistemul de întrebări și răspunsuri, și să-l privim ca pe o argumentație dialogală complexă, construită uneori după principiul sticomitiei, alteori după principiul maieuticii, devenind astfel o tehnică dialogală care depășește conversația tradițională și anunță interviul modern. Cercetarea noastră presupune o abordare de la exterior către interior, ținând cont de cele două caracteristici ale conversației, una de suprafață - forma dialogică, și una internă - funcția dialogică, care acționează ca un factor de coeziune discursivă.

Intermedial Migrations and Their Impact on Degrees of Fictionality

Mihaela Mihaela (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Studiile intermediale și noile concepte pe care le-au lansat de-a lungul ultimelor decenii au cu siguranță un rol important de jucat în cadrul dezbaterilor din jurul conceptului de grade de ficționalitate. Această problematică teoretică se situează la confluența dintre teoriile lumilor posibile (Tomas Pavel, Nelson Goodman) cu noțiuni lingvistice precum referență, intra-referență, inter-referență și noțiuni de teorie literară de orientare pragmatică, spre exemplu contractul de lectură, convențiile de gen și rolul lor în structurarea așteptărilor cititorilor etc. Punctul de pornire al cercetării noastre este întrebarea dacă în urma fenomenului de migrare intermedială (Saint-Gelais), fenomen din ce în ce mai frecvent în lumea artistică actuală, apar variațiuni semnificative în ceea ce privește gradul de ficționalitate. Pentru a răspunde la această întrebare vom analiza cateva exemple de transpuneri cinematografice ale unor opere literare, insitând cu precădere asupra romanului Perceval ou le Conte du Graal de Chrétien de Troyes adaptat de regizorul Eric Rohmer în filmul său Perceval le Gallois, sau romanul lui Denis Diderot Jacques le fataliste et son maître, adaptat de Robert Bresson sub titlul Les Dames du Bois de Boulogne. In analiza noastră ne vom opri în mod special asupra indicilor de ficționalitate și vom încerca să clarificăm dacă variațiile de ficționalitate constatate se datorează specificităților estetice și materialității diferite a fiecărui medium sau mai curând intenției auctoriale.

Competența de scriere academică: regândind procesul în era IA generative

Tatiana Yavuz (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Articolul de față este o trecere în revistă a unui aspect ce ține de una dintre cele mai discutate subiecte cu referire la studenții actuali: utilizarea instrumentelor inteligenței artificiale în procesul de scriere academică. Competența de scriere academică este o competență ce se formează pe parcursul anilor de studii prin dezvoltarea capacităților de analiză, sinteză, de gândire critică, ș.a., astfel că studentul ajunge să producă text trecând prin mai multe etape, fapt ce îi permite să acceadă spre o lucrare personală, create în condiții etice, cu responsabilitate și drept de autor. Era IA oferă posibilități ce pot scurta din parcursul necesar scrierii unui text academic, cu reserve însă pentru formarea studentului, etica demersului său științific etc.

Effective Strategies for Promoting Academic Writing Skills among Students

Oxana Chira (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Acest articol examinează provocările și abordările legate de scrierea academică în contextul multilingvismului și al internaționalizării, subliniind rolul universităților ca microcosmosuri culturale și lingvistice hibride. Scrierea academică rămâne o competență centrală în educația superioară și cercetare, incluzând diverse tipuri de texte adaptate scopurilor și publicurilor specifice. Istoric, știința a fost un domeniu multilingvistic, cu limbi științifice distincte, precum franceza, germana și engleza, deja în secolele XVIII și XIX. Astăzi, limba engleză domină în multe domenii, în special în științele naturii, în timp ce științele umaniste mențin adesea o diversitate lingvistică mai amplă. Cu toate acestea, preocupările legate de „anglicizare” și de potențialul său de a conduce la monolingvism și omogenizare lingvistică sunt larg dezbătute de cercetători. Această lucrare prezintă principalele metode pentru pregătirea studenților în scrierea academică, abordând provocările legate de diversitatea fundalurilor lingvistice și de normele academice internaționale. Aceste metode includ introducerea principiilor scrierii academice—claritate, precizie și respectarea integrității științifice—în paralel cu dezvoltarea competențelor lingvistice și stilistice. Sunt accentuate procesele structurate de scriere, redactările iterative și utilizarea instrumentelor precum Zotero și Mendeley pentru a sprijini practicile eficiente de cercetare și redactare. De asemenea, cultivarea abilităților de citire și analiză, combinată cu exerciții practice precum redactarea propunerilor de cercetare, îmbunătățește pregătirea studenților pentru cercetarea independentă. Sprijinul multilingvistic și conștientizarea tradițiilor interculturale de scriere sunt evidențiate, precum și programele de mentorat care oferă îndrumare personalizată. Cercetarea ajunge la concluzia că o abordare holistică, multilingvistică și orientată spre practică este esențială pentru a pregăti studenții care vor face față complexității scrierii academice, diversității lingvistice și culturale pentru succesul învățământului superior globalizat.

The ‘Grammar’ of Gender. From a Robust Grammatical Category to a Fluid Discourse Construct

Elena Denisa Drăguşin (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Genul a fost investigat dintr-o varietate de perspective, fiecare oferind o perspectivă unică asupra modului în care acesta funcționează în limbaj, în societate sau la nivelul identității individuale. Conform definiției genului, definiție care tinde să aibă cea mai largă utilizare în literatura de specialitate, genul gramatical este o caracteristică a substantivelor, reflectată asupra elementelor care se acordă cu acestea. În cazul substantivelor, genul este o categorie funcțională invariabilă care poate fi marcată sau nu în mod evident. Criteriul determinant pentru gen este acordul, respectiv „comportamentul cuvintelor asociate” (Hockett, 1958: 231). Din perspectiva analizei discursului, genul este înțeles ca entitate construită, negociată și realizată în comunicare. Scopul nostru este de a aborda conceptul de gen ca fenomen matur, cu multiple fațete, care tinde să părăsească interpretarea sa lingvistică tradițională robustă pentru una socioculturală fluidă, nuanțată. Ne vom axa analiza pe limbile engleză, română și rusă, toate limbi indo-europene, dar aparținând unor ramuri diferite, și, luând în considerare definiția lui Hockett, vom examina acordul de gen în comportamentul a nouă astfel de cazuri de „cuvinte asociate”.

La féminisation des noms de métiers en français

Tamara Ceban (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000

Subiectul acestui articol consta in interesul de a trata genlul sbstantivelor ce tin de meserie intr-o perspectiva contrastiva fanceza-romana. Evident ne vom axa pe substantivele care se refera la feminizarea numelor de profesii, deoarece feminizarea in societate duce la schimbari si in limba. Vom vedea daca exista diferente sau nu in limba franceza si in limba romana in ceea ce priveste identificarea genului ca si categorie gramaticala. Mentionam ca atat limba franceza cat si limba romana poseda categoria gramaticala a genului. Vom aborda genul substantivelor din perspectiva analizei contrastive frenceza-romana. Vom pne accentul in deosebi pe substantivele de profesii. Abordand lexicul referitor la feminizarea substantivelor profesionale in limba franceza, observam cum limba franceza evolueaza in concordanta cu schimbarile sociale. Astfel, feminizarea substantivelor care desemneaza profesii este un ansamblu de procedee lingvistice care explica prezenta femeilor in viata publica. Cel mai important aspect al feminizarii substantivelor profesionale este, fara indoiala, progresul femeilor care s-au mobilizat pentru egalitatea celor doua genuri. Evident, aceasta egalitate s-a reflectat si in limba, prin alegerea unui lexic si a unor structuri lingvistice care influenteaza modul lor de gandire si contureaza imaginea lor despre sine. Asadar, in aceasta situatie, vom distinge doua aspecte: pe de o parte, feminizarea termonologiei, respectiv formarea termenilor care desemneaza genul feminin al meseriilor titlurilor, gradelor si functiilor; pe de alta parte, feminizarea textelor, adica tehnicile de includere explicita a genului feminin in redactarea docmentelor (precum notele de serviciu, articolele de ziar, corespondenta oficiala etc.). In acest context, vom analiza feminizarea substantivelor care desemneaza profesii in limba franceza si comparativ in limba romana

Crises, Сrashes: Shards of History

Jacques Demorgon (Autor) — dum, 24 mai 2026 00:00:00 +0000